rezumat Letopisetul Tarii Moldovei
de Grigore Ureche
povestire pe scurt
Grigore Ureche reconstituie, din informatii izolate,
unitatea unei epoci, intr-un stil personal.
Povestirile lui nu sunt fictiuni, intentia lui fiind de a ne
prezenta istoria asa cum s-a desfasurat.
Cronica lui este o reconstructie,
careia i se da un sens educativ-umanist,
cu intentii patriotice.
Modelul narativ este organizat pe
nuclee, legate intre ele printr-o viziune generala,
moralizatoare. Cronica are aspectul unei povestiri de
tip mozaic, pentru ca evenimentele nu au continuitate,
iar eroii sunt caracterizati prin expresii.
Portretul lui Stefan cel Mare este o pagina de literatura
in care domnul Moldovei este prezentat ca un model de
vitejie si intelepciune. Este eroul luptei pentru apararea
fiintei nationale, constiinta nationala personificata.
Descrierea incepe cu o antiteza intre trasaturile fizice de
genul (om nu mare de statu) si cele spirituale, iar Stefan
este vazut ca fiind rational, echilibrat, dar si manios fata
de boierii nesupusi.
Descris ca un om harnic, bun organizator,
strateg, viteaz, tenace si perseverent (unde-l biruiau altii, nu
pierdea nadejdea), el fiind unitatea dintre popor si tara, pare a
tine un echilibru al universului, incat la moartea lui se
declanseaza stihiile (au fost ploi grele si povoaie de ape).
Modelul eroului se impleteste cu cel el sfantului, fiind pe
patul de moarte (chematau vladicii si toti sfetnicii sai,
boierii cei mari si alti toti cati s-au prilejitu).
Impletirea modelului eroului cu fortele supranaturale intra
in conceptia astrologica a umanismului Europei de Est si
este determinata de razboaiele neintrerupte.
Cronica lui Grigore Ureche conserva universul mental al
omului culturii romanesti din prima jumatate a secolului
al XVII-lea si utilizeaza stilul narativ, care face primii pasi
pentru a se desprinde de cel oral.
El intemeiaza, sub raportul limbii literare, o traditie care va
fi continuata de Miron Costin si Ion Neculce, valorificata apoi
de Costache Negruzzi si mai tarziu de Mihail Sadoveanu.
rezumat Letopisetul Tarii Moldovei
de Miron Costin
In letopisetul lui Miron Costin, continuatorul cronicii lui
Grigore Ureche, autorul prezinta elemente din istoria Moldovei,
de la a doua domnie a lui Aron Voda pana la urcarea pe tron a lui
Dabija Voda. Descendent al unei importane familii boieresti din
Moldova, Costin isi face studiile in Polonia la Liovfiind
cunoscator al limbilor de circulatie internationala.
Geneza letopisetului are la baza izvoare straine dar si interne.
El foloseste amintirile boierilor batrani, povestirile tatalui sau,
fost sfetnic al domnului Miron Barnovski si chiar propriile
fapte de viata. Cuprinde anii din istoria Moldovei, timp in care
se succed la tron 22 de domnitori, vremea marilor infruntari
sociale si politice. Cea mai mare importanta in cronica sa i-o
acorda domnitorului Dimitrie Cantemir. Cronicarul fiindu-i fost
sfetnic al acestuia iar din acest punct de vedere dezvaluie
personalitatea complexa a domnitorului. La polul opus domniei
lui Dimitrie Cantemir, este domnia lui Dumitrascu voda,
un batran decazut care face mare paguba tarii.
Arta narativa a letopisetului fiind tehnica detaliului si descrierea.
Letopisetul Tarii Moldovei
de Ion Neculce
Ion Neculce foloseste cronica lui Ureche si cuprinde doua
perioade, pana la, si dupa Dimitrie Cantemir. El apreciaza
domnitorii cumpatati si condamna pe cei lacomi si risipitori.
In culori negre apare a doua domnie a lui Dumitrasco-Voda
Cantacuzino, in timpul caruia moldovenii au trecut printr-o
iarna foarte grea si … continuare rezumat Letopisetul Tarii Moldovei