Scurt rezumat Amintiri din copilarie pe capitole, dupa cartea scrisa de Ion Creanga.
Prima parte
In partea intai, Ion Creanga, ne relateaza cum parintii sai se
certau din pricina lui, cand era mic. Mama lui, pe nume
Smaranda, intentiona sa il dea la scoala si sa se faca preot,
insa tatal nu voia acest lucru, pentru ca nu avea suficienti
bani.
Insa, intr-o zi l-a vizitat tatal, pe nume David. Acesta intentiona
sa il duca la scoala pe Nica, nepotul sau, la Brosteni, spunandu-le
ca este important sa ai carte si ca este mare pacat sa nu invete.
In aceasta prima parte, autorul ne mai istoriseste si alte patanii si
intamplari din acea perioada.
Caprele Irinucai – Dupa ce il duce la Brosteni sa invete carte pe
Nica si pe amicul sau, i-a cazat la Irinuca, o femeie din sa, care
avea o casa darapanata, doua capre raioase, slabe si un tap.
Sotul si fiica femeii munceau in padure mai tot timpul.
Cei doi prieteni s-au descurcat bine la scoala, cu exceptia
faptului ca au fost tunsi la piele deoarece aveau parul mare.
Cand venise caldura, cei doi tovarasi au luat raie de la caprele
din curtea Irinucai. Au stat la soare si s-au scaldat in apa, dar
tot nu au scapat de raie.
Cand s-au trezit singuri, Irinuca fiind plecata cu treburi prin sat,
cei doi s-au urcat pe munte si au miscat o stanca asa incat sa
cada la vale. Stanca a daramat casa femeii si o capra.
Inspaimantati, baietii si-au luat catrafusele si au luat-o spre
Pipirig, unde locuia bunicul David. Uitand de aceasta patanie,
au profitat de vremea frumoasa, insa totul s-a intrerupt cand a
inceput o vijelie puternica.
Au petrecut toata noaptea in munti, incalzindu-se la foc si
urmatoarea zi, tarziu au ajuns la casa bunicului. Cand i-a
vazut, bunica le-a pus masa si i-a tratat de raie folosind leacuri
de la tara.
Bunicul David afland despre patania cu stanca, a platit patru
galbeni. De Paste, baiatul a ajuns in sfarsit in Humulesti, acasa
la parintii sai. Insa, nu a fost prea entuziasmat, deoarece fiind
tuns la piele, au ras toate fetele de el.
Calul Balan si Sfantul Nicolae – Creanga isi aduce aminte cu
nostalgie si bucurie in acelasi timp de locurile unde s-a nascut.
De asemenea isi aminteste si de parintele Ioan, care a construit o
chilie pentru scoala. El si cu dascalul badita Vasile, i-a sfatuit pe
tarani sa isi dea copiii la scoala, ca sa aiba o viata mai usoara.
Aplecandu-si urechea la spusele lor, care erau oameni invatati,
s-au adunat o multime de copii la scoala, dornici sa invete lucruri
noi, dar si sa faca nazbatii. Ca sa ii linisteasca pe copii, parintele a
venit cu un bici la scoala – Sfantul Nicolae si cu un scaun pe care
l-a numit Calul Balan.
Prima care a incercat calul Balan a fost Smarandita popii, o fata
din sat. Parintele vazand ca baietii aveau cartile murdare si cu
muste moarte inauntru, i-a poftit pe Calul Balan.
Dar in acelasi timp pentru a-i potoli, el venea cu bunatati la
scoala, iar pentru ca dascalul Vasile era un om deosebit de bun
totul mergea de minune.
A doua parte – In cea de-a doua parte, Ion Creanga ne relateaza
despre pataniile si intamplarile din copilaria sa: La cirese, Pupaza
din tei si La scaldat.
La Cirese – Venise caldura si avand pofta de niste cirese, se gandea
sa intre in gradina lui mos Vasile sa fure cirese. S-a dus acasa la
mos Vasile si se interesase unde este vara-su, dand impresia ca
vrea sa mearga la scaldat cu el. Insa matusa Marioara i-a spus ca
e plecat cu mos Vasile.
Plin de bucurie, a mers pe furis, urcandu-se in copac si umplandu-si
bluza cu cirese. Insa l-a prins matusi-sa, care venea spre el cu o
joarda. Cand a zarit-o, copilul s-a dat repede jos din cires direct in
canepa. Dar ea voind sa-l inhate, a cazut.
Atunci baiatul profitand de moment a fugit cat de repede a putut
spre casa lui. Pe inserat a venit mos Vasile impreuna alti doi oameni
ca sa vorbeasca cu parintii baiatului despre cele intamplate si despre
despagubiri. La sfarsit copilul ia o mama de bataie.
Pupaza din tei – Pupaza il trezea in fiecare dimineata, exact ca un
cocos, insa Nica saturandu-se sa fie sculat din somn atat de
dimineata s-a decis sa-i faca de petrecanie. Ea avea cuibul intr-un
copac din curtea unchiului sau mos Andrei.
Intr-o zi maica-sa il trimisese sa le duca de mancare celor care
munceau la sapa si zicea in sinea lui ca este un moment bun sa
fure pupaza. Dupa ce a inhatat pupaza, a ascuns-o in pod.
Dupa ceva timp, isi facuse aparitia matusa lui, foarte necajita
plangandu-se la maica-sa ca ii furase pupaza. Insa, Nica tragand
cu urechea a fugit cu pupaza in targ cu intentia de a o vinde.
Acolo, un batran a pus mana pe pupaza si apoi i-a dat drumul.
Aceasta simtindu-se libera, a zburat fericita direct in teiul ei,
incepand iarasi sa cante ca inainte.
Copilul, ca sa nu fie vazut de tatal lui in acel loc, fugi cat de repede
putu inapoi acasa si isi dadu silinta sa fie cuminte si sa nu faca vreo
nazbatie din nou. Dupa ce pupaza isi relua cantecul, trezindu-i pe
oameni la prima ora a diminetii, maica-sa pregati o masa mare cu
bucate alese si a invitat-o si pe matusa baiatului. Intr-un final, cele
doua femei s-au impacat, iar Nica scapase basma curata.
La scaldat – Maica-sa il rugase sa-l legene pe fratele sau mai mic
deoarece era ocupata cu treburile casnice, insa fara sa ia in seama
cuvintele mamei sale, baiatul se dusese nepasator sa se scalde, fiind
o zi torida de vara. Vazand ca Nica lipsea, mama lui si-a dat seama
ca este la scaldat si a fugit dupa el. Nica era dezbracat de tot si se
distra aruncand cu pietre in apa, iar apoi se balacea.
Mama lui cand l-a vazut, i-a furat toate lucrurile. Dar, prin acea zona
erau niste fetiscane care au inceput sa rada cand l-au vazut dezbracat.
Copilul profitand de momentul in care fetele nu erau atente, a
zbughit-o cat a putut de repede acasa ferindu-se de ochii oamenilor.
Copilul ajuns acasa, a trecut prin lan pana la ograda, unde a gasit-o
pe mama lui. Si-a luat inima in dinti, s-a dus la mama sa, rugand-o
sa il ierte si sa-i ceara de manance. Facandu-i-se mila de el i-a dat
sa manance, dar din pacate i-a spus ca nu il iarta. Baiatul simtindu-se
jenat i-a promis ca o asculta si a ajutat-o la treburile casnice.
Partea a III-a rezumat Amintiri din copilarie
In partea a III-a, Ion Creanga descrie satul in care s-a nascut si zonele
dimprejur. Isi aduce aminte de cursurile pe care le-a urmat la Scoala
Domnesti si Catiheti. Apoi rememoreaza relatiile cu colegii sai si cu
verii lui Ion si Pavel Ciubotarul, care ii are in gazda pe baieti pe
perioada scolii. Baietii isi luau mancare pregatita de acasa si pe timpul
iernii se indeletniceau cu taiatul lemnelor.
De asemenea, Ion Creanga rememoreaza si momentele cand amicul
sau Trasnea nu era pus la punct cu gramatica, de noptile petrecute
la carciuma cu amicii sai unde mancau si beau pe saturate si se
simteau bine.
Partea a IV-a
a plece la Seminarul de la Scoala, desi nu era bucuros, pentru ca
nu voia sa se desparta de satul in care se nascuse. El incercase din
rasputeri sa ramana, dar fara folos. In final se desprinsese cu greu
de locul lui drag, cu ochii in lacrimi, impreuna cu un amic de-al sau,
Zaharia lui Gatlan, acesta din urma fiind si el in aceeasi situatie.
Pe baieti ii duce vecinul lor, Mos Luca, cu o caruta cu doi cai. Pe drum,
copiii isi aminteau de satul lor drag si isi imaginau tot felul de lucruri.
Mos Luca le povestea cum este traiul la camp. Dupa ce poposisera
peste noapte la Valea Pascanilor, se intalnesc cu niste oameni care
aveau aceeasi destinatie ca ei, Iasi.
Cand au trecut prin Pacurari, unii sateni ii batjocoreau, iar altii radeau
de ei, insa in final au ajuns cu bine la Socola. Mosul trasese caruta
intr-un loc umbros, sub plop, iar baietii zarisera un grup mare de
preoti si dascali care faceau diverse marturisiri despre pacatele lor.
continuare partea a V-a Rezumat Amintiri din copilarie