Era in timpul toamnei cand la Hanul Ancutei erau multi calatori poposind acolo.
Comisul Ionita un om hotarat si impunator ( mandru nevoie mare de Iapa sa frumoasa) povesteste o istorioara la cererea lui mos Leonte si a celorlalti calatori.
El istoriseste ca in tinerete poposind la Hanul Ancutei a dat peste un boier caruia i-a povestit ca are o problema legata de o bucata de pamant si ca e hotarat sa mearga la Voda pentru a i se face dreptate.
Ascultandu-l atent, boierul ii spuse Comisului ca ce s-ar intampla daca Voda nu l-ar indreptati. Raspunsul lui Ionita a fost ca Voda ar trebui sa ii pupe Iapa la coada.
Totusi nu s-a lasat si Comisul Ionita ajunge la Curtea domneasca in fata lui Voda tragand nadejdea ca i se va face dreptate in legatura cu bucata de pamant, in urma prezentarii actelor.
Dar cand domnitorul i s-a adresat, Comisul Ionita si-a dat seama ca Voda e aceeasi persoana cu boierul din Hanul Ancutei. Atunci incurajat de situatie, Ionita multumit, ingenuncheaza in fata domnitorului. Voda ii spune sa se ridice si il intreaba ce s-ar fi intamplat daca nu i se facea dreptate.
Atunci Comisul i-a spus acestuia ca nu si-ar fi luat vorba inapoi. Toti ascultau cu atentie povestea. Incheind istorisirea, Comisul Ionita atrage atentia asupra originii nobile a iepei sale de care era foarte mandru si …continuare rezumat iapa lui Voda
Dupa ce i-a murit sotia, tatal Cenusaresei se casatoreste a doua oara, cu o femeie rea, mandra si artagoasa. Aceasta avea doua fete nu prea frumoase, dar erau la fel de rele si de increzute ca mama lor.
Pe cand Cenusareasa, fiica naturala a tatalui, era o foarte frumoasa, modesta, blajina si atat de buna ca o iubeau si pasarile si animalele.
Insa mama vitrega o punea pe Cenusareasa la toate treburile casei si tot nu era multumita, certand-o mereu si gasind nod in papura. Ea indura foarte multe de la cele trei personaje, dar nu indraznea niciodata sa ii spuna tatalui. Pentru ca facea focul si trebaluia prin casa, era mai tot timpul murdara de cenusa, de unde si porecla de Cenusareasa.
Printul, intr-o zi, a invitat toata domnisoarele din tinutul sau pentru a-si alege sotia. Surorile vitrege ale fetei tinteau ca una din ele sa fie sotia printului. Ele se gateau, se pregateau, mandre si ingamfate, pentru a merge la bal. Fata, Cenusareasa le privea cu drag, dar si cu oarecare regret ca nu putea participa si ea la bal.
Dar surorile vitrege o tachinau ca e servitoare si nu-si are locul la bal cu lume buna, aristocrata, alaturi de un print. Dupa ce ele au plecat la bal, Cenusareasa a mers sub alunul pamantului mamei sale, plangand de suparare. Atunci aparu o porumbita alba, care era de fapt zana cea buna, si i-a oferit ajutorul pentru participarea fetei la bal.
Din senin a aparut o rochie superba si o pereche de pantofiori frumosi si delicati. Apoi a aparut si o caleasca de o rara frumusete.
Fata la inceput a fost neincrezatoare, dar apoi a acceptat. Conventia era ca inainte de orele 12 noaptea sa se intoarca acasa, pentru ca altfel vraja se va rupe.
Aparitia fetei la bal i-a lasat pe toti cu gura cascata. Era rapitoare, iar printul era fascinat de ea. Au dansat impreuna pe toata durata serii si nici surorile vitrege nu au recunoscut-o. Dar cu putin inainte de miezul noptii, ea a plecat in graba de la bal si la intoarcere acasa, a multumit porumbitei.
A doua seara la fel a fost la bal in alta tinuta tot asa de eleganta si l-a fascinat pe print care se indragostise de ea.
De asemenea, inainte de a bate miezul noptii, tanara disparu de la bal. Acasa, surorile comentau si discutau de aparitia unei frumoase fete necunoscute. Dar a treia noapte, s-a petrecut la fel, numai ca in graba plecarii ei, si-a pierdut un pantof pe scarile castelului printului.
continuare Rezumat Cenusareasa – basm
Urmarind-o, printul nu a mai prins-o, dar si-a propus sa caute pe frumoasa misterioasa ca sa-i fie sotie. A incercat proba pantofului la toate domnisoarele din tinut si acasa la fetele mamei vitrege.
Nu i s-a potrivit pantoful niciuneia pentru ca ea avea un picior micut, fin si delicat. Chiar daca era mereu ironizata si batjocorita de surorile ei, evident ca doar ei i s-a potrivit perfect pantoful.
Pentru a nu exista niciun dubiu, Cenusareasa s-a incaltat si cu celalalt pantof. Vazand acest lucru, mama vitrega si fiicele ei erau incremenite de invidie si se umileau pe langa print.
Atunci, printul si-a luat mireasa pe …Continuare Rezumat Cenusareasa
Rezumat Legendele Olimpului Zeii – vol 1 de Alexandru Mitru
Lucrarea Legendele Olimpului este inspirata din vechi legende grecesti si prezinta fapte legendare privind geneza zeilor. Legendele Olimpului este impartit in doua volume: si anume (volumul I – Zeiisi volumul II, care este referitor la eroi, intitulat Eroii).
In vol I, Zeii, autorul nareaza ce spun legendele din mitologia greaca si anume ca atunci lumea nu era intr-o anumita ordine (si natura la fel). Era un haos fara forma si hotare. Si din acest haos s-a desprins Pamantul nostru frumos si darnic, adca insasi zeita Gheea.
Cerul inalt si plin de stele, era zeul Uranus. Din iubirea lor s-au nascut ciclopii (cu un singur ochi), centimanii sau hecatonhirii (cu 100 de brate), titanii si alti copii hidosi. Tatal, Uranus, vedea viitorul, asa incat vizionar fiind, afla ca va fi rasturnat si conducerea o va lua unul din copiii sai.
Atunci hotaraste sa-si arunce toti copiii in temnita. Mama lor, Gheea ii ajuta sa scape si fiul Cronos iese invingator in lupta cu tatal lor, Uranus. Tatal isi blesteama fiul sa pateasca acelasi lucru, sa fie si el invins de unul din fiii sai. Cronos impreuna cu Rhea au avut doi baieti Poseidon (Neptun) si Hades (Pluton), dar si trei fete: Hera, Demetra si Hestia.
rezumat Legendele Olimpului Zeii – vol I
Ca sa nu-l ajunga blestemele tatalui sau, hotaraste sa ii inghita cand s-au nascut. Dar Rhea fiind gravida cu al saselea copil, cand il naste si ascunde copilul in Insula Creta, intr-o pestera, la sfatul mamei Gheea. Astfel s-a nascut Zeus. Rhea ia o piatra si o infasoara in scutec si-i arata lui Cronos copilasul. Acesta nevazand bine, inghite piatra pe loc, crezand ca e copilul.
Bunica Gheea naste niste semizei in grija carora a ramas Zeus. Semizeii faceau zgomot, cantau si dansau ca sa nu auda Cronos din ceruri plansetul copilului. Adrasteea si Ida – nimfele, sunt cele care l-au ingrijit pe Zeus, iar capra Amalteea l-a hranit cu laptele ei.
Legenda spune ca ea avea grai omenesc si se juca si se purta cu Zeus ca o mama. Jucandu-se cu capra intr-o zi, Zeus a ramas cu un corn de-al ei in mana. Suparat fiind de acest lucru, dar si pentru ca o iubea pe Amalteea, Zeus a decis ca acest corn sa fie mereu plin cu tot felul de fructe.
Astfel, cornul a fost umplut cu struguri, pere, mere, smochine, ca sa aiba capra ce manca, hrana din belsug. Asa s-a nascut cornul abundentei. Iar cand capra a decedat, a fost pusa pe cer de care Zeus sub forma constelatiei Caprei. Cu bunatati, cu miere de albine, lapte de capra, cu ambrozie si nectar, asa a crescut puternic, cat altii in 25 de ani.
Zeus era hotarat sa preia puterea de la tatal sau, eliberandu-si fratii. Astfel ca Zeus i-a dat mamei sale o licoare fermecata, ca sa i-o dea tatalui, Cronos sa o bea. Dupa ce a baut-o Cronos, a inceput sa verse, dandu-i afara pe copiii pe care i-a inghitit si care crescusera in burta lui.
continuare legendele olimpului zeii rezumat
Zeii tineri si-au facut o tabara pe muntele Olimp, alegandu-l lider pe Zeus, pentru a se lupta cu zeii batrani. I-a eliberat din temnite pe ciclopi si hecatonhiri. Ciclopii recunoscatori au facut fulgerele, tunetele si trasnetele. Fratii lui Zeus, zeii cei tineri erau: Hestia, Hera, Hades, Poseidon, Demetra. Au facut tridentul (o furca mare cu trei dinti) pentru Poseidon si o casca fermecata pentru Hades, care il facea nevazut.
Astfel lupta dintre cele doua tabere (zeii tineri versus zeii batrani) a durat 10 ani, ajutati de titani si de uriasi. In final a invins Zeus, preluand puterea: acum el era stapanul Olimpului si al Pamantului. Chiar daca era casatorit cu Hera, are legaturi cu pamantene, avand nenumarati copii.
Prometeu aduce focul si o noua viata. Poseidon primeste apele, Hades stapanul subpamantean. Iar pentru sine Zeus opreste cerul. Demetra (Ceres) – zeita holdelor bogate si a livezilor, Hestia (Vesta) – zeita caminului, iar pe sora sa, Hera a luat-o de sotie.
Copiii sai: Palas – Atena (Minerva) a devenit mama intelepciunii. Hefaistos (Vulcan) cam urat si greoi, dar priceput si puternic, a fost numit zeu peste mestesuguri. Ares (Marte) – a fost pus zeul razboaielor (un zeu cam certaret), Hermes (Mercur) – zeul negotului si al calatoriilor pe uscat si pe mare, era fiul lui Zeus si al Maiei.
Cu zeita Leto a avut doi copii, Apollo si Artemis. Apollo a fost numit – zeul zilei, al artelor, al luminii, al poeziei, al muzicii – personificarea Soarelui. Iar Artemis a fost numita zeita vanatorii si a luminii lunii (Artemis, zeita greaca este echivalenta cu zeita Diana din mitologia romana).
Din cei 12 zei mari ai Olimpului, Afrodita (Venus) nascuta din spuma marii a devenit zeita frumusetii si a iubirii.
In concluzie, Zeus a facut ordine in Olimp, dand fiecaruia cate o ocupatie care considera ca i se potriveste …Continuare… legendele olimpului zeii rezumat scurt
